 |
| Poezii de toamna |
VINE
TOAMNA
Cor de glasuri cristaline.
Stau pe sârmă înşirate
Rândunelele-mbrăcate
Cu frac negru de paradă,
Ciripind toate-n grămadă.
Ce-şi tot zic? Ce vor să
facă?
Lângă cine vor să treacă?
Iată ce mi-a spus pisica:
„- Ia, se ceartă pe nimica,
Ţin sfat mare, se întreabă
Cum să plece mai degrabă.
Auzit-au, pare-mi-se,
Cum că se ivise
Undeva, într-un copac,
Chiar pe margine de lac,
Că o frunza-ngălbenită
Era tare necăjită.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu